Statistici recente au arătat că aproximativ 20% dintre copiii din România suferă de rahitism. Printre cele mai întâlnite cauze sunt profilaxia deficitară, sedentarism și lipsa activităților desfășurate la soare.
Cifrele, chiar dacă la prima vedere nu par mari, sunt totuși îngrijorătoare, având în vedere faptul că există o accesabilitate facilă la informații, dar și pentru că România are un program național de profilaxie a rahitismului.
Ce este rahitismul?
Rahitismul este o boală cronică ce se instalează din cauza absorției insuficiente de calciu și vitamina D la nivelul oaselor. Ea afectează, în special, copii și se instalează încă de la faza de sugar și cauzează oase slabe, moi, care pot deveni curbate. Pe măsură ce copilul crește, și oasele sale cresc și se dezvoltă. Cum anume cresc și se dezvoltă depinde numai de cantitatea de minerale, cum ar fi calciu și fosfor, care formează învelișul dur exterior al oaselor. Cele două minerale sunt absorbite din alimente, însă e nevoie și de un supliment de vitamin D pentru ca organismul să distribuie corect mineralele.
Care sunt simptomele rahitismului? Semnele rahitismului se văd destul de clar pe corpul unui copil. În primul rând se poate observa un schelet diform (îngroșarea gleznelor, a încheieturilor sau a genunchilor). Mai apoi, picioarele curbate spre exterior, sau un stern evidențiat sunt și ele un semnal de alarmă. Dacă cel mic se plânge de durere de oase, refuză să meargă sau să alerge și are picioarele inflamate, atunci e clar că ceva nu este în regulă. Un alt semn ar fi și creșterea lentă în înălțime și nedezvoltarea motrică. Dacă e cu mult mai scund decât copiii de vârsta lui, iar părinții au o înalțime medie, atunci poate fi suspectat de rahitism. Problemele cu dinții, inclusiv smalțul dinților slab, dar și o întârziere a erupției lor pot și ele fi considerate simptome ale boli. Iar printre cele mai comune semne este închidirea tardivă a fontanelei.
Ce cauzează instalarea rahitismului?
Cele mai recente studii susțin că cea mai frecventă cauză a rahitismului este lipsa extremă de vitamina D, sau lipsa de calciu, sau, în unele cazuri, ambele. Vitamina D este produsă în mod natural în corpul copilului, mai ales dacă pielea acestuia este expusă la lumina soarelui. Copilul poate obține, de asemenea, vitamina D, și din laptele matern, laptele formulă sau alimente. Calciul însă, provine din alimentele și băuturile pe care copilul le consumă. Cele mai bune surse de calciu sunt legumele verzi, lactatele, cerealele, dar și peștele.
Cum prevenim și tratăm rahitismul?
Tratamentul rahitismului depinde, în mare parte, de cauza acestuia. Dacă vorbim de un rahitism apărut pe fondul unei alimentații deficitare, precum și a unei deficiențe de vitamina D, atunci e nevoie de o dietă specifică, care să include alimente bogate în calciu și Vitamina D. De asemenea, se recomandă administrarea unor suplimente de vitamina D. În România, profilaxia rahitismului începe din a paisprezecea zi de viață, cu minim 400 UI de vitamin D, zilnic. De asemenea, expunerea copilului la soare (minimum 20-30 de minute), în special primăvara și vara, la orele indicate de medici, este esențială.
sursă foto:www.parenting.com
