Ce este fibromul uterin și care sunt metodele de tratament?

Se estimează că aproximativ 1 din 3 femei va avea cel puțin un fibrom uterin de-a lungul vieții sale, cel mai adesea între vârsta de 30 și 50 de ani.[2] Cauzele apariția acestuia nu sunt cunoscute cu exactitate și multe dintre cazuri sunt asimptomatice, ceea ce înseamnă că existența fibromului este adesea descoperită accidental, în urma unui control de rutină. În acest articol îți vom spune ce este fibromul uterin și pentru ce metode de tratament se poate opta.


Freepik: https://www.freepik.com/free-photo/medium-shot-doctor-talking-woman_24799385.htm#page=2&query=uterus&from_query=hysterectomy&position=48&from_view=search

Ce este fibromul uterin

Fibromul uterin, numit și miom sau leiomiom este cea mai comună tumoare benignă (necanceroasă) ce se poate dezvolta la nivelul uterului, în cavitatea uterină (fibrom submucos), în peretele uterului (fibrom intramural) sau la suprafața acestuia (fibrom subseros). Poți avea unul sau mai multe fibroame; unele sunt atât de mici încât nu pot fi văzute cu ochiul liber, iar altele atât de mari încât măresc uterul. În unele cazuri, existența fibroamelor este asociată cu simptome precum:

  • Sângerări menstruale abundente sau mai lungi decât în mod normal;
  • Dureri pelvine;
  • Nevoia frecventă de a urina;
  • Constipație;
  • Durere sau disconfort în timpul contactelor sexuale.

În cazuri rare, pot să apară complicații ce afectează sarcina sau capacitatea unei femei de a rămâne însărcinată.[2][3]

Cum se poate trata

Dacă nu provoacă simptome sau acestea sunt minore, fibroamele uterine nu necesită tratament. În caz contrar, planul de tratament se stabilește în funcție de vârsta și starea de sănătate a femeii diagnosticate cu fibrom uterin, numărul și dimensiunea lor, dacă aceasta este sau nu însărcinată sau dacă își dorește copii. În funcție de aceste criterii, se poate recomanda de la tratament medicamentos până la operație de embolizare a fibromului uterin la ARES sau histerectomie.

  • Tratamentul medicamentos

De multe ori, rolul acestuia este de a ameliora simptomele, nu de a face fibroamele să dispară. Anticontraceptivele orale și steriletul hormonal, de exemplu, pot reduce sângerarea. Antiinflamatoare nesteroidiene pot ameliora durerea, iar suplimentele de vitamine și fier pot fi de ajutor dacă suferi de anemie din cauza sângerărilor abundente. Ginecologul tău îți mai poate prescrie agoniști ai hormonului de eliberare de gonadotropină sau antifibrinolitice.[1]

  • Embolizarea fibromului uterin

Este o procedură minim invazivă ce presupune injectarea de material emboligen în arterele uterine. Se întrerupe astfel alimentarea cu sânge a fibromului, ceea ce duce la micșorarea acestuia și ameliorarea simptomelor pe care le provoacă.[3]

  • Ablația de endometru

Această procedură presupune distrugerea mucoasei uterului, fie pentru a opri menstruația, fie pentru a reduce fluxul menstrual. În acest scop se pot folosi energie termică sau rece, microunde, laser, ultrasunete de înaltă frecvență.[2]

  • Miomectomie

Aceasta este o intervenție prin care sunt eliminate doar fibroamele, nu și țesutul sănătos, pe cale laparoscopică, histeroscopică, vaginală sau abdominală. Este considerată o alternativă la histerectomie, dar nu este potrivită pentru toate tipurile de fibroame.[2][1]

  • Histerectomie

Este o procedură chirurgicală ce presupune îndepărtarea definitivă a uterului. Se recomandă doar acelor paciente care au fibroame mari sau sângerări severe și nu-și doresc să mai aibă copii. Ca și în cazul de mai sus, există mai multe tehnici prin care poate fi îndepărtat uterul.[2]

Pe lângă tratamentul medicamentos, există mai multe tipuri de proceduri la care se poate apela pentru tratarea fibroamelor uterine, inclusiv cele menționate mai sus. Discută cu medicul tău pentru a stabili care dintre acestea este cea mai potrivită pentru tine, mai ales dacă încerci să rămâi însărcinată sau îți dorești să ai copii în viitor. Nu uita că în majoritatea cazurilor nu este necesar un tratament anume. La fel de important este să reții că poți să ai unul sau mai multe fibroame fără a avea vreun simptom. Tocmai de aceea nu trebuie să neglijezi controalele ginecologice periodice.

Surse de referință:

  1. “Uterine Fibroids.” WebMD, WebMD, 4 Nov. 2016, www.webmd.com/women/uterine-fibroids/uterine-fibroids. Accessed 23 May 2022.
  2. NHS Choices. Overview – Fibroids. 2022, www.nhs.uk/conditions/fibroids/. Accessed 23 May 2022.
  3. “Uterine Fibroids – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/uterine-fibroids/symptoms-causes/syc-20354288. Accessed 23 May 2022.

Cu un Like vezi tot ce publicăm:

Ai ceva de adăugat?...

*