Poliartrita reumatoidă tratată prin kinetoterapie

Poliartrita reumatoidă este o boală cronică autoimună care se caracterizează prin inflamația nespecifică, de obicei simetrică, a articulațiilor periferice mobile, cel puțin câte trei odată. De aici vine și denumirea de poli-artrită reumatoidă. Poliartrita reumatoidă tratată prin kinetoterapie este o metodă foarte populară.

Poliartrita reumatoidă este cunoscută ca fiind o boală autoimună, în care sistemul imunitar atacă și distruge propriile articulații, la nivelul întregului corp. Este o boală a membranei sinoviale, în care articulațiile sunt dureroase, tumefiate și rigide.

Sinoviala este membrana care căptușește cavitatea articulare și care secretă sinovia, un lichid gros și lubrifiant. Acest lichid se găsește în articulații și permite funcționarea acestora. Sinovia se mai găsește și în teaca tendinoasă. În mod normal, membrana sinovială este foarte subțire, dar în poliartrita reumatoidă ea se îngroașă foarte mult, celulele sinoviale producând anumite substanțe care distrug cartilajul articular.

Poliartrita reumatoidă – cauze

Cauza reală a apariției poliartritei reumatoide este necunoscută. Se știe că factorii de mediu pot juca un rol important în declanșarea acestei boli. Sistemul imunitar atacă țesuturile articulare moi și pe cele conjunctive din componenta altor structuri ale corpului, cum ar fi vasele sanguine și plămânii.

În final, apar în articulațiile afectate deformări, instabilități și fibroză, dar se și produc eroziuni ale cartilajelor, oaselor și ligamentelor articulare. Viteza de distrugere a articulațiilor variază de la persoană la persoană, tabloul clinic fiind influențat de numeroși factori, printre care și predispoziția genetică.

Poliartrita reumatoidă – simptome

Vârsta medie de apariție a acestei boli este de 35-50 de ani, pentru 80% dintre pacienți. Poliartrita reumatoidă poate apărea, de fapt, la orice vârstă, inclusiv în copilărie, referindu-ne la poliartrita reumatoidă juvenilă, cu o frecvență de două ori mai mare la fete, decât la băieți.

Deși boala de instalează fără simptome vizibile, articulațiile fiind treptat afectate, există cazuri în care debutul este unul brusc, cu inflamația simultană a mai multor articulații diferite. Inflamația apare în mod simetric în cele două jumătăți ale corpului, articulațiile mici fiind primele afectate. Fără îndoială, zonele afectate prezintă dureri și rigiditate, în special dimineața sau după o perioadă mai lungă de inactivitate. Unii pacienți au experimentat dureri pe parcursul serii, iar alții au o senzație generală de slăbiciune și oboseală.

Boala poate afecta și aspectul articulațiilor care se măresc, din cauza faptului că se deformează. Se mai pot produce mici luxații la nivelul falangelor, cu devierea degetelor de la fiecare mână spre degetul mic. La nivelul articulațiilor tumefiate se pot produce compresii ale nervilor din vecinătate, cu apariția anesteziei sau parasteziei.

Aproape 30% dintre persoanele care suferă de poliartrită reumatoidă prezintă niște proeminențe de consistență dură, situate imediat sub piele, cunoscute ca fiind chisturi noduli reumatoizi.

Poliartrita reumatoidă – tratament

O anumite parte dintre pacienții care suferă de poliartrită reumatoidă suportă durerile, căci acestea pot fi blânde, iar cei care au dureri insuportabile și articulații deosebit de inflamate sunt obligați să urmeze un tratament. Dacă la un mic procent din pacienți boala dispare de la sine, la trei din patru pacienți care urmează tratament apare și vindecarea.

Tratamentul poliartritei reumatoide poate fi pe bază de antiinflamatori, corticosteroizi, imunosupresoare sau alte medicamente care încetinesc agravarea bolii. Pe lângă acest tratament medicamentos, se recomandă și repausul care ameliorează durerea, evitarea efortului și presiunea aplicată articulațiilor afectate, precum și adoptarea unei diete sănătoase.

Tratament kinetoterapeutic

Kinetoterapia intră în acțiune concomitent cu celelalte mijloace recuperatorii, în cadrul unui plan terapeutic general, fără a exclude și alte terapii. Unul dintre scopurile programelor de kinetoterapia este ca prin aplicarea lor, pacienții să se reintegreze în viața socială de la care au fost privați, într-un fel sau altul. În prezent, tratamentele prin kinetoterapie sunt capabile să reducă durerile survenite, să scadă într-un anumit grad inflamația și să îmbunătățească circulația periferică.

Obiectivele kinetoterapiei în poliartrita reumatoidă sunt:

• prevenirea și corectarea deformațiilor și anchilozelor;
• combaterea durerii și a inflamației;
• menținerea sau creșterea mobilității articulare;
• menținerea sau creșterea forței și rezistenței musculare.

Încă din primele faze ale bolii, mișcările sunt limitate din cauza procesului inflamator și a durerii articulare. Tratamentul kinetoterapeutic se aplică în funcție de cele patru stadii ale bolii și de starea clinică în care se află pacientul.

Pentru a depăși redorile articulare matinale se recomandă o serie de exerciții de gimnastică, mișcări active, executate înainte de a te ridica din pat. Aceste mișcări trebuie să fie executate pe toată amplitudinea și pe toate direcțiile de mișcare, într-un ritm lent. Pentru a menține sau a crește forța musculară, se recomandă exerciții în regim de izometrie care nu implică articulația în niciun fel, având avantajul de a fi foarte simple, de durată scurtă, nu necesită instalații deosebite și pot fi executate oriunde și oricând. Prin executarea unor acestor exerciții izometrice cu regularitate, se va ameliora nu numai forța musculară, ci și rezistența mușchiului. Sunt interzise acele exerciții fizice de intensitate mare.

Mai jos aveți câteva metode folosite în tratamentul kinetoterapeutic în poliartrita reumatoidă:

Exerciții pentru ameliorarea deviației cubitale în poliartrita reumatoidă: din așezat

• antebrațul va sta sprijinit pe o masă în pronație, iar pacientul execută mișcarea de înclinare radială, pentru început singur, apoi împotriva rezistenței opuse de kinetoterapeut;
• antebrațul sprijinit pe o masă cu partea cubială pe masă, iar pacientul va executa mișcarea de înclinare radiacă, pentru început singur, apoi împotriva rezistenței opuse de kinetoterapeut;
• antebrațul și mâna cu vârful degetelor sprijite pe o masă, iar pacientul execută percuții repetate pe planul mesei, degetele se mențin în semiflexie.

Exerciții pentru deformația „în butonieră” a degetelor în poliartrita reumatoidă: din așezat

• după ce kinetoterapeutul imobilizează articulațiile interfalangiale proximale, pacientul execută flexii-extensii active ale interfalangelor distale;
• palmele vor sta sprijite pe o masă cu ultima falangă în afara mesei, iar kinetoterapeutul imobilizează articulațiile interfalangiene proximale. Pacientul execută flexia din interfalangienele distale activ, apoi învinge rezistența opusă de kinetoterapeut;
• cu antebrațul sprijinit de o masă, pacientul sortează obiecte mici de diferite mărimi.

Exerciții pentru degetul „în gât de lebădă” în poliartrita reumatoidă: din așezat

• cu antebrațul sprijinit de o masă în supinație, pacientul execută activ/ activ cu rezistență flexia falangei II (întâi cu fiecare deget în parte, apoi cu toate odată);
• cu antebrațul sprijinnit pe o masă în pronație, pacientul execută deplasare mâinii prin mișcări de flexie-extensie ale degetelor;
• cu antebrațul sprijinit pe o masă în pronație, pacientul execută extensia fiecărui deget în parte, apoi cu toate degetele simultan;
• cu antebrațul sprijinit pe o masă, pacientul împinge o bilă prin extensia articulației interfalangene distale.

Exerciții pentru deromația policelui în „Z” în poliartrita reumatoidă: din așezat

• cu antebrațul sprijinit de o masă, degetele în semiflexie și policele în opoziție față de index cu un burete între ele, pacientul execută presiuni asupra buretelui;
• cu antebrațul sprijinit pe o masă și degetele în semiflexie cu sprijin în vârfuri, pacientul execută mișcări de abducții-adducții cu policele în rectitudine;
• cu antebrațul sprijinit pe o masă, pacientul apucă și mută obiecte foarte mici cu policele și celelalte degete pe rând folosind vârful degetelor.

Exerciții ale articulației piciorului în poliartrita reumatoidă:

Din așezat:

• cu tălpile pe sol ușor depărtate, pacientul execută rularea tălpilor pe sol (vârf-călcâi);
• cu tălpile pe sol, pacientul va executa extendia din articulațiile metatarsofalangiană a halucelui, în timp ce celelalte degete rămân fixate pe sol;
• cu tălpile pe sol, pacientul execută extendia din articulațiile metatarsofalangiene, gamba rămânând nemişcată;
• cu gambele atârnate la marginea patului, pacientul execută extendia genunchiului, apoi circumducții din articulația piciorului (stânga-dreapta).

Din ortostatism (menținerea corpului în poziție verticală):

• cu fața la spalier și cu mâinile care prind șipca de la nivelul umerilor, pacientul execută ridicări pe vârfuri;
• cu fața la spalier și cu mâinile care prind șipsca de la nivelul umerilor, pacientul plasează un picior pe prima șipscă și se ridică pe vârfuri, apoi schimbă piciorul;
• mers prin sala de sport (vârf-călcâi, zig-zag etc.).

Cu un Like vezi tot ce publicăm: